Va invit sa admirati si dumneavoastra Rosia Montana adevarata.

Mobilizare pentru Rosia Montana la Paris

de D.S. HotNews.ro

Marţi, 20 mai 2008, 18:36 Actualitate | Cultură

Academician Ionel HAIDUC

Exploatarea aurifera de la Rosia Montana constituie epicentrul unei tumultuoase dezbateri publice in Romania. Spre a sensibiliza opinia publica europeana asupra acestei controverse cu profunde implicatii ecologice, industriale, sociale si culturale, un festival de film documentar si un simpozion vor avea loc la Paris in zilele de 26 si 27 mai. Potrivit ICR Paris, vor fi evaluate riscurile generate de exploatarea pe baza de cianuri a aurului muntilor Apuseni si prezentate proiecte alternative prentru dezvoltarea durabila a acestei regiuni cu un semnificativ patrimoniu cultural si natural.

Cinematograful l’Arlequin din Paris va gazdui luni 26 mai, festivalul de filme documentare asupra patrimoniului Rosiei Montane. Vor fi proiectate pelicule realizate de Cristina Oancea, Flaviu Barbacaru, Tibor Kocsis, Doina Lacatus si Marian Crisan. Salonul de aur al ambasadei Romaniei va gazdui marti 27 mai o sesiune de comunicari si lansarea albumului de fotografii Tara de piatrade Horia Ciugudean, informeaza ICR.

Organizate sub patronajul Academiei Romane de asociatia Intalniri asupra patrimoniului Europa-Romania si Institutul Cultural Roman din Paris, cele doua evenimente mobilizeaza organizatii si personalitati din diverse sfere ale societatii civile (arheologi, arhitecti, avocati, universitari), in prezenta presedintelui Academiei Romane, Ionel Haiduc.

de Dana Depta | 4 ianuarie 2008

“De la Roşia Montană mi se trage”

Ioan Piso a făcut publice vineri motivele pentru care, consideră el, a ajuns să fie destituit şi apoi repus în funcţia de director al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca într-o singură zi.

MNIT a avut joi, timp de şase ore, doi directori generali, mai exact pe destituitul şi apoi confirmatul Ioan Piso, respectiv pe fosta directoare, renumită şi apoi revocată, Viorica Crişan.

Doi directori în 6 ore

Joi dimineaţă, la ora 9, Ioan Piso a primit prin fax ordinul nr. 698/31.12.2007, prin care era anunţat că a expirat contractul său de management cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi încă un ordin, prin care Viorica Crişan era numită director general al MNIT. “Acest contract de management nu există şi nu a existat niciodată, pentru că din 2005 Ministerul a refuzat să încheie contract cu mine, pentru că vroiau să scape de mine. Prin acest ordin nu am fost eliberat din funcţie, ci s-a constatat expirarea unui contract inexistent, astfel că Muzeul a avut, timp de şase ore, doi directori generali”, a explicat Piso vineri, într-o conferinţă de presă.

El a trimis o adresă ministrului Adrian Iorgulescu sesizând acest lucru, iar apoi l-a contactat telefonic pe secretarul general din MCC Virgil Niţulescu. “I-am spus că documentul la care se referă, din aprilie 2005, nu există şi că voi redeschide procese pentru daune morale, neachitarea indemnizaţiei de conducere şi unul pentru abuz în serviciu, pentru evenimentele de joi”, a adăugat Piso.

După 4 ore, a fost sunat pentru a i se comunica faptul că ordinul  le revoca pe cele două anterioare. Pentru că nu a primit niciun fel de scuze din partea Ministerului, Ioan Piso este hotărât să depună plângere pentru abuz în serviciu împotriva ministrului Iorgulescu, pentru a da un exemplu.

“Ministerul apără interesele canadienilor”

Directorul MNIT Ioan Piso este convins că motivul pentru care este atacat periodic de conducerea Ministerului Culturii îl reprezintă împotrivirea sa faţă de proiectul de la Roşia Montană. “Există structuri, direcţii în Ministerul Culturii care au vândut Roşia Montană companiei canadiene Gold Corporation, iar domnul ministru… “laissez-faire, laissez-passer”", a spus Piso. El a arătat că în 2001, imediat ce a fost demarat proiectul Roşia Montană, el a fost dat afară din tot felul de comisii ale monumentelor sau de arheologie, iar la un moment dat apăruse chiar informaţia că se opune proiectului primind ordine de la Budapesta. “Mă împotrivesc cu înverşunare proiectului, la început argumentele erau arheologice sunt monumente unice, care trebuie apărate, dar apoi i-am cunoscut şi pe oamenii de acolo”, a explicat Piso.

De altfel, el a iniţiat o campanie anti-Roşia Montană Gold Corporation, adunând semnături de la instituţii ştiinţifice şi culturale din străinătate şi a depus mărturie pentru a se anula certificatul de descărcare arheologică pentru muntele Câlnic. “Ministerul apără interesele firmei canadiene, ştiu că în 2002-2003 MCC a plătit premiile pentru cultură din sponsorizarea de la Roşia Montană Gold Corporation. Asta e mită instituţionalizată”, a adăugat el.

Ioan Piso spune că se aşteaptă ca atacurile să continue, însă el nu poate fi scos la pensie de la MNIT, deoarece are cartea de muncă la Universitatea “Babeş-Bolyai”, unde este profesor.

În plus, el spune că va face tot posibilul să poată cumpăra sediul hotelului Melody pentru a amenaja acolo Muzeul, până în 2009, când instituţia împlineşte 150 de ani şi că vrea să readucă la Cluj colecţia aflată acum pe Calea Victoriei, cu 600 de piese, dintre care multe de aur. Din colecţie fac şi parte cele două tezaure de la Apahida.

Ce a tăinuit Piso?

Ioan Piso a vorbit şi despre câteva evenimente care au avut loc în lunile trecute, dar asupra cărora a preferat să păstreze până acum tăcerea. El spune că suma de 180 de milioane de lei vechi, echivalentul indemnizaţiei de conducere pe perioada primei destituiri (primăvara 2006-iulie 2007) i-au fost plătiţi, prin deturnare de fonduri la ordinul Ministerului Culturii.

“Muzeul nu putea plăti două indemnizaţii, una Vioricăi Crişan şi alta mie, pentru acea perioadă, fiindcă era un singur post de director, iar instanţa a obligat pârâtul, adică MCC să plătească”, explică Piso.

Cum banii nu au mai venit, avocatul său a redeschis procesul, iar angajaţii MNIT au primit ameninţări de la funcţionari din Ministerul Culturii, spune Piso. În noiembrie 2007, MCC l-a înştiinţat că trebuie să-şi plătească singur indemnizaţia, din banii Muzeului, din suma existentă, deşi aceasta nu fusese cerută. “Am făcut plata, pentru că ne obligau să o facem de urgenţă, dar le-am atras atenţia că e deturnare de fonduri. Nu am primit niciun răspuns”, a adăugat Piso.

dana.depta@clujeanul.ro

de Liviu VLAD | 14 FEBRUARIE 2008

O parte din cele zece iazuri de decantare din judeţul Alba sunt grav erodate, potrivit unui raport al autorităţilor locale. Ca să nu se producă vreun accident sau vreo catastrofă ecologică, ele trebuie bine conservate şi ecologizare. În acest sens, subprefectul judeţului, Clement Negruţ a cerut Gărzii de Mediu Alba ca, în cel mai scurt timp, să prezinte un raport privind activităţile pentru prevenirea unor situaţii de urgenţă în zona celor zece iazuri de decantare. Acestea sunt reminiscenţele celor patru exploatări miniere din Apuseni, închise în ultimii patru ani. Acum, iazurile trebuie supravegheate permanent. În zona oraşului Zlatna se află trei astfel de iazuri, la Roşia Montană, alte două – Valea Săliştei şi Gura Roşiei. Ultimele sunt foarte erodate şi pot determina chiar, alunecări de steril în pârâul Abrud, aflat la doar 20 de metri distanţă.

liviu.vlad@gandul.info

de Alina BĂDĂLAN TURCITU | Ministrul Mediului a susţinut în Guvern interzicerea cianurii în minerit. Pentru ca acest proiect să fie adoptat, mai trebuie votat în plen, săptămâna viitoare. Dacă se va vota „da”, canadienii nu vor mai putea scoate aurul Roşiei Montane

„Un singur inel lasă în urmă 20 de tone de deşeuri miniere şi consumă o sticlă cu cianură şi 5 tone de apă” – siteul www.faracianura.ro

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Roşia Montană – gata să scape de Gold Corporation

Canadienii sunt pe punctul de a pierde definitiv aurul de la Roşia Montană. Miercuri, Guvernul a adoptat un punct de vedere pozitiv faţă de amendamentul la Legea minelor, care prevede interzicerea totală a cianurii în minerit. Acest punct de vedere a fost stabilit la iniţiativa Ministerului Mediului. Pentru ca trecerea să nu fie prea bruscă pentru unele companii, ministrul Mediului, Attila Korodi, a cerut o perioadă de tranziţie de 5 ani pentru cele care folosesc în prezent cianura în minerit. Amendamentul de interzicere a cianurii a fost iniţiat de senatorii Eckstein Peter şi Gheorghe Funar. În expunerea de motive prezentată Parlamentului, cei doi senatori au explicat că şi-au dat seama că România nu mai trebuie sub nici o formă să folosească cianurile numai după ce au studiat consecinţele accidentelor ecologice care au produs emanaţii de cianuri şi după ce au studiat legislaţia statelor care au interzis această substanţă în minerit. Este vorba despre Germania, Cehia şi Turcia.

Proiectul a trecut de comisiile Senatului şi, săptămâna viitoare, va fi votat şi în plen. Miercuri, proiectul era gata să fie votat în plen, dar votul s-a anulat fiindcă nu a funcţionat sistemul electronic de votare. Dacă proiectul va fi aprobat, compania Gold Corporation poate să-şi ia adio de la aurul Roşiei Montane. În rest, impactul economic nu va fi mare, fiindcă în România doar patru companii miniere de stat mai folosesc cianura şi oricum sunt pe punctul de a se închide.

Mai multe ONG-uri au lansat joi campania „România fără cianuri”, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Miercurea-Ciuc şi Târgu Mureş. A fost lansat şi un site unde românii pot vota pentru sau împotriva amendamentului anticianuri (www.faracianura.ro). Tot prin acest site, cetăţenii pot trimite petiţii deputaţilor pentru a-i sensibiliza să voteze legea în plen.

Între 1989 şi 2000, în lume au avut loc 25 de accidente cu cianuri.

alina.badalan@gandul.info